Judecătorii 17:1
Era un om din muntele lui Efraim, numit Mica.
Judecătorii 17:2
El a zis mamei sale: „Cei o mie o sută de sicli de argint care ţi s-au luat și pentru care ai blestemat chiar în auzul urechilor mele, argintul acesta este în mâinile mele, eu îl luasem.” Și mama sa a zis: „Binecuvântat să fie fiul meu de Domnul!”
Judecătorii 17:3
El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută de sicli de argint; și mama sa a zis: „Închin cu mâna mea argintul acesta Domnului, ca să fac cu el fiului meu un chip cioplit și un chip turnat; și, astfel, ţi-l voi da înapoi.”
Judecătorii 17:4
El a dat argintul înapoi mamei sale. Mama sa a luat două sute de sicli de argint și a dat argintul la argintar, care a făcut din el un chip cioplit și un chip turnat. Chipurile au fost aduse în casa lui Mica.
Judecătorii 17:5
Mica acesta avea o casă a lui Dumnezeu; a făcut un efod și terafimi și a sfinţit pe unul din fiii lui ca preot.
Judecătorii 17:6
În vremea aceea, nu era împărat în Israel. Fiecare făcea ce-i plăcea.
Judecătorii 17:7
Era un tânăr în Betleemul lui Iuda, din familia lui Iuda; era levit și locuia pentru o vreme acolo.
Judecătorii 17:8
Omul acesta a plecat din cetatea Betleemul lui Iuda să-și caute o locuinţă potrivită. Urmându-și drumul, a ajuns în muntele lui Efraim, la casa lui Mica.
Judecătorii 17:9
Mica i-a zis: „De unde vii?” El i-a răspuns: „Eu sunt levit din Betleemul lui Iuda și merg să-mi caut o locuinţă potrivită.”
Judecătorii 17:10
Mica i-a zis: „Rămâi la mine; tu să-mi fii tată și preot, și eu îţi voi da zece sicli de argint pe an, hainele de care vei avea nevoie și mijloace de trai.”
Judecătorii 17:11
Și levitul a intrat la el. S-a hotărât astfel să rămână la omul acesta, care a privit pe tânăr ca pe unul din fiii lui.
Judecătorii 17:12
Mica a sfinţit pe levit, și tânărul acesta i-a slujit ca preot și a locuit în casa lui.
Judecătorii 17:13
Și Mica a zis: „Acum știu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am ca preot pe levitul acesta.”