1 Tesaloniceni 2:1
Voi înșivă știţi, fraţilor, că venirea noastră la voi n-a fost zadarnică.
1 Tesaloniceni 2:2
După ce am suferit și am fost batjocoriţi în Filipi, cum știţi, am venit plini de încredere în Dumnezeul nostru să vă vestim Evanghelia lui Dumnezeu în mijlocul multor lupte.
1 Tesaloniceni 2:3
Căci propovăduirea noastră nu se întemeiază nici pe rătăcire, nici pe necurăţie, nici pe viclenie.
1 Tesaloniceni 2:4
Ci, fiindcă Dumnezeu ne-a găsit vrednici să ne încredinţeze Evanghelia, căutăm să vorbim așa ca să plăcem nu oamenilor, ci lui Dumnezeu, care ne cercetează inima.
1 Tesaloniceni 2:5
În adevăr, cum bine știţi, niciodată n-am întrebuinţat vorbe măgulitoare, nici haina lăcomiei: martor este Dumnezeu.
1 Tesaloniceni 2:6
N-am căutat slavă de la oameni: nici de la voi, nici de la alţii, deși, ca apostoli ai lui Hristos, am fi putut să cerem cinste.
1 Tesaloniceni 2:7
Dimpotrivă, ne-am arătat blânzi în mijlocul vostru, ca o doică ce-și crește cu drag copiii.
1 Tesaloniceni 2:8
Astfel, în dragostea noastră fierbinte pentru voi, eram gata să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, dar chiar și viaţa noastră, atât de scumpi ne ajunseserăţi.
1 Tesaloniceni 2:9
Vă aduceţi aminte, fraţilor, de osteneala și munca noastră. Cum lucram zi și noapte ca să nu fim sarcină niciunuia din voi și vă propovăduiam Evanghelia lui Dumnezeu.
1 Tesaloniceni 2:10
Voi sunteţi martori și Dumnezeu, de asemenea, că am avut o purtare sfântă, dreaptă și fără prihană faţă de voi, care credeţi.
1 Tesaloniceni 2:11
Știţi iarăși că am fost pentru fiecare din voi ca un tată cu copiii lui: vă sfătuiam, vă mângâiam și vă adeveream
1 Tesaloniceni 2:12
să vă purtaţi într-un chip vrednic de Dumnezeu, care vă cheamă la Împărăţia și slava Sa.
1 Tesaloniceni 2:13
De aceea mulţumim fără încetare lui Dumnezeu că, atunci când aţi primit Cuvântul lui Dumnezeu auzit de la noi, l-aţi primit nu ca pe cuvântul oamenilor, ci, așa cum și este în adevăr, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează și în voi care credeţi.
1 Tesaloniceni 2:14
Căci, fraţilor, voi aţi călcat pe urmele Bisericilor lui Dumnezeu care sunt în Hristos Isus, în Iudeea; pentru că și voi aţi suferit din partea celor de un neam cu voi aceleași rele pe care le-au suferit ele din partea iudeilor.
1 Tesaloniceni 2:15
Iudeii aceștia au omorât pe Domnul Isus și pe proroci, pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Dumnezeu și sunt vrăjmași tuturor oamenilor,
1 Tesaloniceni 2:16
căci ne opresc să vorbim neamurilor ca să fie mântuite. Astfel, ei totdeauna pun vârf păcatelor lor. Dar, la urmă, i-a ajuns mânia lui Dumnezeu!
1 Tesaloniceni 2:17
Noi, fraţilor, după ce am fost despărţiţi câtăva vreme de voi, cu faţa, dar nu cu inima, am avut cu atât mai mult dorinţa să vă vedem.
1 Tesaloniceni 2:18
Astfel, o dată și chiar de două ori, am voit (eu, Pavel, cel puţin) să venim la voi, dar ne-a împiedicat Satana.
1 Tesaloniceni 2:19
Căci cine este, în adevăr, nădejdea sau bucuria sau cununa noastră de slavă? Nu sunteţi voi înaintea Domnului nostru Isus Hristos, la venirea Lui?
1 Tesaloniceni 2:20
Da, voi sunteţi slava și bucuria noastră.