2 Corinteni 3:1
Începem noi iarăși să ne lăudăm singuri? Sau nu cumva avem trebuinţă, ca unii, de epistole de laudă către voi sau de la voi?
2 Corinteni 3:2
Voi sunteţi epistola noastră, scrisă în inimile noastre, cunoscută și citită de toţi oamenii.
2 Corinteni 3:3
Voi sunteţi arătaţi ca fiind epistola lui Hristos, scrisă de noi, ca slujitori ai Lui, nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu; nu pe niște table de piatră, ci pe niște table care sunt inimi de carne.
2 Corinteni 3:4
Avem încrederea aceasta tare în Dumnezeu, prin Hristos.
2 Corinteni 3:5
Nu că noi, prin noi înșine, suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu,
2 Corinteni 3:6
care ne-a și făcut în stare să fim slujitori ai unui legământ nou, nu al slovei, ci al Duhului, căci slova omoară, dar Duhul dă viaţa.
2 Corinteni 3:7
Acum, dacă slujba aducătoare de moarte, scrisă și săpată în pietre, era cu atâta slavă încât fiii lui Israel nu puteau să-și pironească ochii asupra feţei lui Moise din pricina strălucirii feţei lui, măcar că strălucirea aceasta era trecătoare,
2 Corinteni 3:8
cum n-ar fi cu slavă mai degrabă slujba Duhului?
2 Corinteni 3:9
Dacă slujba aducătoare de osândă a fost slăvită, cu cât mai mult o întrece în slavă slujba aducătoare de neprihănire?
2 Corinteni 3:10
Și în privinţa aceasta, ce a fost slăvit nici n-a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult.
2 Corinteni 3:11
În adevăr, dacă ce era trecător era cu slavă, cu cât mai mult va rămâne în slavă ce este netrecător!
2 Corinteni 3:12
Fiindcă avem dar o astfel de nădejde, noi lucrăm cu multă îndrăzneală
2 Corinteni 3:13
și nu facem ca Moise, care își punea o maramă peste faţă, pentru ca fiii lui Israel să nu-și pironească ochii asupra sfârșitului a ceea ce era trecător.
2 Corinteni 3:14
Dar ei au rămas greoi la minte: căci până în ziua de astăzi, la citirea Vechiului Testament, această maramă rămâne neridicată, fiindcă marama este dată la o parte în Hristos.
2 Corinteni 3:15
Da, până astăzi, când se citește Moise, rămâne o maramă peste inimile lor.
2 Corinteni 3:16
Dar ori de câte ori vreunul se întoarce la Domnul, marama este luată.
2 Corinteni 3:17
Căci Domnul este Duhul, și unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia.
2 Corinteni 3:18
Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului și suntem schimbaţi în același chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.