1 Corinteni 14:1
Urmăriţi dragostea. Umblaţi și după darurile duhovnicești, dar mai ales să prorociţi.
1 Corinteni 14:2
În adevăr, cine vorbește în altă limbă nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu, căci nimeni nu-l înţelege și, cu duhul, el spune taine.
1 Corinteni 14:3
Cine prorocește, dimpotrivă, vorbește oamenilor spre zidire, sfătuire și mângâiere.
1 Corinteni 14:4
Cine vorbește în altă limbă se zidește pe sine însuși, dar cine prorocește zidește sufletește Biserica.
1 Corinteni 14:5
Aș dori ca toţi să vorbiţi în alte limbi, dar mai ales să prorociţi. Cine prorocește este mai mare decât cine vorbește în alte limbi, afară numai dacă tălmăcește aceste limbi, pentru ca să capete Biserica zidire sufletească.
1 Corinteni 14:6
În adevăr, fraţilor, de ce folos v-aș fi eu dacă aș veni la voi vorbind în alte limbi și dacă cuvântul meu nu v-ar aduce nici descoperire, nici cunoștinţă, nici prorocie, nici învăţătură?
1 Corinteni 14:7
Chiar și lucrurile neînsufleţite, care dau un sunet, fie un fluier sau o alăută: dacă nu dau sunete deslușite, cine va cunoaște ce se cântă cu fluierul sau cu alăuta?
1 Corinteni 14:8
Și dacă trâmbiţa dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă?
1 Corinteni 14:9
Tot așa și voi, dacă nu rostiţi cu limba o vorbă înţeleasă, cum se va pricepe ce spuneţi? Atunci parcă aţi vorbi în vânt.
1 Corinteni 14:10
Sunt multe feluri de limbi în lume, totuși niciuna din ele nu este fără sunete înţelese.
1 Corinteni 14:11
Dar, dacă nu cunosc înţelesul sunetului, voi fi un străin pentru cel ce vorbește, și cel ce vorbește va fi un străin pentru mine.
1 Corinteni 14:12
Tot așa și voi, fiindcă râvniţi după daruri duhovnicești, să căutaţi să le aveţi din belșug, în vederea zidirii sufletești a Bisericii.
1 Corinteni 14:13
De aceea, cine vorbește în altă limbă să se roage să aibă și darul s-o tălmăcească.
1 Corinteni 14:14
Fiindcă, dacă mă rog în altă limbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea este fără rod.
1 Corinteni 14:15
Ce este de făcut atunci? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta și cu mintea.
1 Corinteni 14:16
Altminteri, dacă aduci mulţumiri cu duhul, cum va răspunde „Amin” la mulţumirile pe care le aduci tu, cel lipsit de daruri, când el nu știe ce spui?
1 Corinteni 14:17
Negreșit, tu mulţumești lui Dumnezeu foarte frumos, dar celălalt nu rămâne zidit sufletește.
1 Corinteni 14:18
Mulţumesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în alte limbi mai mult decât voi toţi.
1 Corinteni 14:19
Dar în Biserică, voiesc mai bine să spun cinci cuvinte înţelese, ca să învăţ și pe alţii, decât să spun zece mii de cuvinte în altă limbă.
1 Corinteni 14:20
Fraţilor, nu fiţi copii la minte, ci, la răutate, fiţi prunci, iar la minte, fiţi oameni mari.
1 Corinteni 14:21
În Lege este scris: „Voi vorbi norodului acestuia prin altă limbă și prin buze străine, și nici așa nu Mă vor asculta, zice Domnul.”
1 Corinteni 14:22
Prin urmare, limbile sunt un semn nu pentru cei credincioși, ci pentru cei necredincioși. Prorocia, dimpotrivă, este un semn nu pentru cei necredincioși, ci pentru cei credincioși.
1 Corinteni 14:23
Deci, dacă s-ar aduna toată Biserica la un loc și toţi ar vorbi în alte limbi și ar intra și dintre cei fără daruri sau necredincioși, n-ar zice ei că sunteţi nebuni?
1 Corinteni 14:24
Dar dacă toţi prorocesc și intră vreun necredincios sau vreunul fără daruri, el este încredinţat de toţi, este judecat de toţi.
1 Corinteni 14:25
Tainele inimii lui sunt descoperite, așa că va cădea cu faţa la pământ, se va închina lui Dumnezeu și va mărturisi că, în adevăr, Dumnezeu este în mijlocul vostru.
1 Corinteni 14:26
Ce este de făcut atunci, fraţilor? Când vă adunaţi laolaltă, dacă unul din voi are o cântare, altul o învăţătură, altul o descoperire, altul o vorbă în altă limbă, altul o tălmăcire, toate să se facă spre zidirea sufletească.
1 Corinteni 14:27
Dacă sunt unii care vorbesc în altă limbă, să vorbească numai câte doi sau cel mult trei, fiecare la rând, și unul să tălmăcească.
1 Corinteni 14:28
Dacă nu este cine să tălmăcească, să tacă în Biserică și să-și vorbească numai lui însuși și lui Dumnezeu.
1 Corinteni 14:29
Cât despre proroci, să vorbească doi sau trei, și ceilalţi să judece.
1 Corinteni 14:30
Și dacă este făcută o descoperire unuia care șade jos, cel dintâi să tacă.
1 Corinteni 14:31
Fiindcă puteţi să prorociţi toţi, dar unul după altul, pentru ca toţi să capete învăţătură și toţi să fie îmbărbătaţi.
1 Corinteni 14:32
Duhurile prorocilor sunt supuse prorocilor,
1 Corinteni 14:33
căci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neorânduielii, ci al păcii, ca în toate Bisericile sfinţilor.
1 Corinteni 14:34
Femeile să tacă în adunări, căci lor nu le este îngăduit să ia cuvântul în ele, ci să fie supuse, cum zice și Legea.
1 Corinteni 14:35
Dacă voiesc să capete învăţătură asupra unui lucru, să întrebe pe bărbaţii lor acasă, căci este rușine pentru o femeie să vorbească în Biserică.
1 Corinteni 14:36
Ce? De la voi a pornit Cuvântul lui Dumnezeu? Sau numai până la voi a ajuns el?
1 Corinteni 14:37
Dacă crede cineva că este proroc sau insuflat de Dumnezeu, să înţeleagă că ce vă scriu eu este o poruncă a Domnului.
1 Corinteni 14:38
Și dacă cineva nu înţelege, să nu înţeleagă!
1 Corinteni 14:39
Astfel, deci, fraţilor, râvniţi după prorocire, fără să împiedicaţi vorbirea în alte limbi.
1 Corinteni 14:40
Dar toate să se facă în chip cuviincios și cu rânduială.