Romani 7:1
Nu știţi, fraţilor – căci vorbesc unor oameni care cunosc Legea – că Legea are stăpânire asupra omului câtă vreme trăiește el?
Romani 7:2
Căci femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei câtă vreme trăiește el, dar, dacă-i moare bărbatul, este dezlegată de legea bărbatului ei.
Romani 7:3
Dacă, deci, când îi trăiește bărbatul, ea se mărită după altul, se va chema preacurvă, dar, dacă-i moare bărbatul, este dezlegată de Lege, așa că nu mai este preacurvă dacă se mărită după altul.
Romani 7:4
Tot astfel, fraţii mei, prin trupul lui Hristos, și voi aţi murit în ce privește Legea, ca să fiţi ai Altuia, adică ai Celui ce a înviat din morţi, și aceasta, ca să aducem rod pentru Dumnezeu.
Romani 7:5
Căci, când trăiam sub firea noastră pământească, patimile păcatelor, aţâţate de Lege, lucrau în mădularele noastre și ne făceau să aducem roade pentru moarte.
Romani 7:6
Dar acum, am fost izbăviţi de Lege și suntem morţi faţă de Legea aceasta, care ne ţinea robi, pentru ca să slujim lui Dumnezeu într-un duh nou, iar nu după vechea slovă.
Romani 7:7
Deci ce vom zice? Legea este ceva păcătos? Nicidecum! Dimpotrivă, păcatul nu l-am cunoscut decât prin Lege. De pildă, n-aș fi cunoscut pofta, dacă Legea nu mi-ar fi spus: „Să nu poftești!”
Romani 7:8
Apoi, păcatul a luat prilejul și a făcut să se nască în mine, prin poruncă, tot felul de pofte, căci, fără Lege, păcatul este mort.
Romani 7:9
Odinioară, fiindcă eram fără Lege, trăiam, dar când a venit porunca, păcatul a înviat, și eu am murit.
Romani 7:10
Și porunca, ea, care trebuia să-mi dea viaţa, mi-a pricinuit moartea.
Romani 7:11
Pentru că păcatul a luat prilejul prin ea, m-a amăgit și, prin însăși porunca aceasta, m-a lovit cu moartea.
Romani 7:12
Așa că Legea, negreșit, este sfântă, și porunca este sfântă, dreaptă și bună.
Romani 7:13
Atunci, un lucru bun mi-a dat moartea? Nicidecum. Dar păcatul, tocmai ca să iasă la iveală ca păcat, mi-a dat moartea printr-un lucru bun, pentru ca păcatul să se arate afară din cale de păcătos, prin faptul că se slujea de aceeași poruncă.
Romani 7:14
Știm, în adevăr, că Legea este duhovnicească, dar eu sunt pământesc, vândut rob păcatului.
Romani 7:15
Căci nu știu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urăsc.
Romani 7:16
Acum, dacă fac ce nu vreau, mărturisesc prin aceasta că Legea este bună.
Romani 7:17
Și atunci, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuiește în mine.
Romani 7:18
Știu, în adevăr, că nimic bun nu locuiește în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, am voinţa să fac binele, dar n-am puterea să-l fac.
Romani 7:19
Căci binele, pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul, pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac!
Romani 7:20
Și dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuiește în mine.
Romani 7:21
Găsesc dar în mine legea aceasta: când vreau să fac binele, răul este lipit de mine.
Romani 7:22
Fiindcă după omul dinăuntru îmi place Legea lui Dumnezeu,
Romani 7:23
dar văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva legii primite de mintea mea și mă ţine rob legii păcatului, care este în mădularele mele.
Romani 7:24
O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?…
Romani 7:25
Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!… Astfel dar, cu mintea, eu slujesc Legii lui Dumnezeu; dar cu firea pământească, slujesc legii păcatului.