Luca 24:1
În ziua întâi a săptămânii, femeile acestea și altele împreună cu ele au venit la mormânt dis-de-dimineaţă și au adus miresmele pe care le pregătiseră.
Luca 24:2
Au găsit piatra răsturnată de pe mormânt,
Luca 24:3
au intrat înăuntru și n-au găsit trupul Domnului Isus.
Luca 24:4
Fiindcă nu știau ce să creadă, iată că li s-au arătat doi bărbaţi îmbrăcaţi în haine strălucitoare.
Luca 24:5
Îngrozite, femeile și-au plecat feţele la pământ. Dar ei le-au zis: „Pentru ce căutaţi între cei morţi pe Cel ce este viu?
Luca 24:6
Nu este aici, ci a înviat. Aduceţi-vă aminte ce v-a spus pe când era încă în Galileea,
Luca 24:7
când zicea că Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile păcătoșilor, să fie răstignit și a treia zi să învieze.”
Luca 24:8
Și ele și-au adus aminte de cuvintele lui Isus.
Luca 24:9
La întoarcerea lor de la mormânt, au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece și tuturor celorlalţi.
Luca 24:10
Cele ce au spus aceste lucruri apostolilor erau: Maria Magdalena, Ioana, Maria, mama lui Iacov, și celelalte care erau împreună cu ele.
Luca 24:11
Cuvintele acestea li se păreau apostolilor basme și nu le credeau.
Luca 24:12
Dar Petru s-a sculat și a dat fuga la mormânt. S-a plecat și s-a uitat înăuntru, dar n-a văzut decât fâșiile de pânză, care stăteau pe pământ; apoi a plecat acasă, mirat de cele întâmplate.
Luca 24:13
În aceeași zi, iată, doi ucenici se duceau la un sat, numit Emaus, care era la o depărtare de șaizeci de stadii de Ierusalim,
Luca 24:14
și vorbeau între ei despre tot ce se întâmplase.
Luca 24:15
Pe când vorbeau ei și se întrebau, Isus S-a apropiat și mergea pe drum împreună cu ei.
Luca 24:16
Dar ochii lor erau împiedicaţi să-L cunoască.
Luca 24:17
El le-a zis: „Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbaţi între voi pe drum?” Și ei s-au oprit, uitându-se triști.
Luca 24:18
Drept răspuns, unul din ei, numit Cleopa, I-a zis: „Tu ești singurul străin aici, în Ierusalim, de nu știi ce s-a întâmplat în el zilele acestea?”
Luca 24:19
„Ce?”, le-a zis El. Și ei I-au răspuns: „Ce s-a întâmplat cu Isus din Nazaret, care era un proroc puternic în fapte și în cuvinte, înaintea lui Dumnezeu și înaintea întregului norod.
Luca 24:20
Cum preoţii cei mai de seamă și mai-marii noștri L-au dat să fie osândit la moarte și L-au răstignit?
Luca 24:21
Noi trăgeam nădejde că El este Acela care va izbăvi pe Israel, dar, cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri.
Luca 24:22
Ba încă niște femei de ale noastre ne-au pus în uimire: ele s-au dus dis-de-dimineaţă la mormânt,
Luca 24:23
nu I-au găsit trupul și au venit și au spus că ar fi văzut și o vedenie de îngeri, care ziceau că El este viu.
Luca 24:24
Unii din cei ce erau cu noi s-au dus la mormânt și au găsit așa cum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut.”
Luca 24:25
Atunci Isus le-a zis: „O, nepricepuţilor și zăbavnici cu inima, când este vorba să credeţi tot ce au spus prorocii!
Luca 24:26
Nu trebuia să sufere Hristosul aceste lucruri și să intre în slava Sa?”
Luca 24:27
Și a început de la Moise și de la toţi prorocii și le-a tâlcuit, în toate Scripturile, ce era cu privire la El.
Luca 24:28
Când s-au apropiat de satul la care mergeau, El S-a făcut că vrea să meargă mai departe.
Luca 24:29
Dar ei au stăruit de El și au zis: „Rămâi cu noi, căci este spre seară și ziua aproape a trecut.” Și a intrat să rămână cu ei.
Luca 24:30
Pe când ședea la masă cu ei, a luat pâinea și, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o și le-a dat-o.
Luca 24:31
Atunci li s-au deschis ochii și L-au cunoscut, dar El S-a făcut nevăzut dinaintea lor.
Luca 24:32
Și au zis unul către altul: „Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și ne deschidea Scripturile?”
Luca 24:33
S-au sculat chiar în ceasul acela, s-au întors în Ierusalim și au găsit pe cei unsprezece și pe cei ce erau cu ei adunaţi la un loc
Luca 24:34
și zicând: „A înviat Domnul cu adevărat și S-a arătat lui Simon.”
Luca 24:35
Și au istorisit ce li se întâmplase pe drum și cum L-au cunoscut la frângerea pâinii.
Luca 24:36
Pe când vorbeau ei astfel, Însuși Isus a stat în mijlocul lor și le-a zis: „Pace vouă!”
Luca 24:37
Plini de frică și de spaimă, ei credeau că văd un duh.
Luca 24:38
Dar El le-a zis: „Pentru ce sunteţi tulburaţi? Și de ce vi se ridică astfel de gânduri în inimă?
Luca 24:39
Uitaţi-vă la mâinile și picioarele Mele, Eu sunt; pipăiţi-Mă și vedeţi: un duh n-are nici carne, nici oase, cum vedeţi că am Eu.”
Luca 24:40
(Și după ce a zis aceste vorbe, le-a arătat mâinile și picioarele Sale.)
Luca 24:41
Fiindcă ei, de bucurie, încă nu credeau și se mirau, El le-a zis: „Aveţi aici ceva de mâncare?”
Luca 24:42
I-au dat o bucată de pește fript și un fagure de miere.
Luca 24:43
El le-a luat și a mâncat înaintea lor.
Luca 24:44
Apoi, le-a zis: „Iată ce vă spuneam când încă eram cu voi, că trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Proroci și în Psalmi.”
Luca 24:45
Atunci le-a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile.
Luca 24:46
Și le-a zis: „Așa este scris și așa trebuia să pătimească Hristos și să învieze a treia zi dintre cei morţi.
Luca 24:47
Și să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăinţa și iertarea păcatelor, începând din Ierusalim.
Luca 24:48
Voi sunteţi martori ai acestor lucruri.
Luca 24:49
Și iată că voi trimite peste voi făgăduinţa Tatălui Meu, dar rămâneţi în cetate până veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus.”
Luca 24:50
El i-a dus până spre Betania. Și-a ridicat mâinile și i-a binecuvântat.
Luca 24:51
Pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei și a fost înălţat la cer.
Luca 24:52
După ce I s-au închinat, ei s-au întors în Ierusalim cu o mare bucurie.
Luca 24:53
Și tot timpul stăteau în Templu și lăudau și binecuvântau pe Dumnezeu. Amin.