Luca 12:1
În vremea aceea, când se strânseseră noroadele cu miile, așa că se călcau unii pe alţii, Isus a început să spună ucenicilor Săi: „Mai întâi de toate, păziţi-vă de aluatul fariseilor, care este făţărnicia.
Luca 12:2
Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nici ascuns care nu va fi cunoscut.
Luca 12:3
De aceea, orice aţi spus la întuneric va fi auzit la lumină; și orice aţi grăit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperișul caselor.
Luca 12:4
Vă spun vouă, prietenii Mei, să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai pot face nimic.
Luca 12:5
Am să vă arăt de cine să vă temeţi. Temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeţi.
Luca 12:6
Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuși niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.
Luca 12:7
Și chiar perii din cap, toţi vă sunt număraţi. Deci să nu vă temeţi: voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.
Luca 12:8
Eu vă spun: pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu,
Luca 12:9
dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
Luca 12:10
Și oricui va vorbi împotriva Fiului omului, i se va ierta, dar oricui va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta.
Luca 12:11
Când vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor și înaintea stăpânirilor, să nu vă îngrijoraţi cum veţi răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veţi vorbi,
Luca 12:12
căci Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiţi.”
Luca 12:13
Unul din mulţime a zis lui Isus: „Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea noastră.”
Luca 12:14
„Omule”, i-a răspuns Isus, „cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?”
Luca 12:15
Apoi le-a zis: „Vedeţi și păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani, căci viaţa cuiva nu stă în belșugul avuţiei lui.”
Luca 12:16
Și le-a spus pilda aceasta: „Ţarina unui om bogat rodise mult.
Luca 12:17
Și el se gândea în sine și zicea: ‘Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele.
Luca 12:18
Iată, a zis el, ce voi face: îmi voi strica grânarele și voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele și toate bunătăţile mele
Luca 12:19
și voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te!»’
Luca 12:20
Dar Dumnezeu i-a zis: ‘Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul, și lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?’
Luca 12:21
Tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el și nu se îmbogăţește faţă de Dumnezeu.”
Luca 12:22
Isus a zis apoi ucenicilor săi: „De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi cu privire la viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici cu privire la trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca.
Luca 12:23
Viaţa este mai mult decât hrana, și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea.
Luca 12:24
Uitaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar, și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai de preţ sunteţi voi decât păsările!
Luca 12:25
Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui?
Luca 12:26
Deci, dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, pentru ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?
Luca 12:27
Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu ţes, totuși vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n-a fost îmbrăcat ca unul din ei.
Luca 12:28
Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe câmp, iar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioșilor?
Luca 12:29
Să nu căutaţi ce veţi mânca sau ce veţi bea și nu vă frământaţi mintea.
Luca 12:30
Căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveţi trebuinţă de ele.
Luca 12:31
Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
Luca 12:32
Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia.
Luca 12:33
Vindeţi ce aveţi și daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul și unde nu roade molia.
Luca 12:34
Căci unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră.
Luca 12:35
Mijlocul să vă fie încins și făcliile, aprinse.
Luca 12:36
Și să fiţi ca niște oameni care așteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni și va bate la ușă.
Luca 12:37
Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să șadă la masă și se va apropia să le slujească.
Luca 12:38
Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă-i va găsi veghind!
Luca 12:39
Să știţi bine că, dacă ar ști stăpânul casei la ce ceas va veni hoţul, ar veghea și n-ar lăsa să-i spargă casa.
Luca 12:40
Și voi dar fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.”
Luca 12:41
„Doamne”, I-a zis Petru, „pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?”
Luca 12:42
Și Domnul a zis: „Cine este ispravnicul credincios și înţelept, pe care-l va pune stăpânul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită?
Luca 12:43
Ferice de robul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa!
Luca 12:44
Adevărat vă spun că îl va pune peste toată avuţia sa.
Luca 12:45
Dar, dacă robul acela zice în inima lui: Stăpânul meu zăbovește să vină, dacă va începe să bată pe slugi și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete,
Luca 12:46
stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se așteaptă și în ceasul în care nu știe și-l va tăia în bucăţi; și soarta lui va fi soarta celor necredincioși în lucrul încredinţat lor.
Luca 12:47
Robul acela, care a știut voia stăpânului său și nu s-a pregătit deloc și n-a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri.
Luca 12:48
Dar cine n-a știut-o și a făcut lucruri vrednice de lovituri va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult și cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult.
Luca 12:49
Eu am venit să arunc un foc pe pământ. Și ce vreau decât să fie aprins chiar acum!
Luca 12:50
Am un botez cu care trebuie să fiu botezat, și cât de mult doresc să se îndeplinească!
Luca 12:51
Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Eu vă spun: Nu, ci mai degrabă dezbinare.
Luca 12:52
Căci, de acum înainte, din cinci, care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi și doi, împotriva a trei.
Luca 12:53
Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului și fiul, împotriva tatălui; mama, împotriva fiicei și fiica, împotriva mamei; soacra, împotriva nurorii și nora, împotriva soacrei.”
Luca 12:54
El a mai zis noroadelor: „Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, îndată ziceţi: ‘Vine ploaia.’ Și așa se întâmplă.
Luca 12:55
Și când vedeţi suflând vântul de la miazăzi, ziceţi: ‘Are să fie zăduf.’ Și așa se întâmplă.
Luca 12:56
Făţarnicilor, faţa pământului și a cerului știţi s-o deosebiţi, vremea aceasta cum de n-o deosebiţi?
Luca 12:57
Și pentru ce nu judecaţi și voi singuri ce este drept?
Luca 12:58
Când te duci cu pârâșul tău înaintea judecătorului, pe drum caută să scapi de el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului, și temnicerul să te arunce în temniţă.
Luca 12:59
Îţi spun că nu vei ieși de acolo până nu vei plăti și cel mai de pe urmă bănuţ.”