Isaia 26:1
În ziua aceea, se va cânta următoarea cântare în ţara lui Iuda: „Avem o cetate tare; Dumnezeu ne dă mântuirea ca ziduri și întăritură.
Isaia 26:2
Deschideţi porţile, ca să intre neamul cel neprihănit și credincios.
Isaia 26:3
Celui cu inima tare, Tu-i chezășuiești pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine.
Isaia 26:4
Încredeţi-vă în Domnul pe vecie, căci Domnul Dumnezeu este Stânca veacurilor.
Isaia 26:5
El a răsturnat pe cei ce locuiau pe înălţimi, El a plecat cetatea îngâmfată; a doborât-o la pământ și a aruncat-o în ţărână.
Isaia 26:6
Ea este călcată în picioare, în picioarele săracilor, sub pașii celor obijduiţi.
Isaia 26:7
Calea dreptului este neprihănirea; Tu, care ești fără prihană, netezești cărarea dreptului.
Isaia 26:8
De aceea Te așteptăm, Doamne, și pe calea judecăţilor Tale; sufletul nostru suspină după Numele Tău și după pomenirea Ta.
Isaia 26:9
Sufletul meu Te dorește noaptea și duhul meu Te caută înăuntrul meu. Căci, când se împlinesc judecăţile Tale pe pământ, locuitorii lumii învaţă dreptatea.
Isaia 26:10
Dacă ierţi pe cel rău, el totuși nu învaţă neprihănirea, se dedă la rău în ţara în care domnește neprihănirea și nu caută la măreţia Domnului.
Isaia 26:11
Doamne, mâna Ta este puternică: ei n-o zăresc, dar vor vedea râvna Ta pentru poporul Tău și vor fi rușinaţi; va arde focul pe vrăjmașii Tăi.
Isaia 26:12
Dar nouă, Doamne, Tu ne dai pace, căci tot ce facem noi, Tu împlinești pentru noi.
Isaia 26:13
Doamne, Dumnezeul nostru, alţi stăpâni afară de Tine au stăpânit peste noi, dar acum numai pe Tine și numai Numele Tău îl chemăm.
Isaia 26:14
Cei ce sunt morţi acum nu vor mai trăi, sunt niște umbre și nu se vor mai scula, căci Tu i-ai pedepsit, i-ai nimicit și le-ai șters pomenirea.
Isaia 26:15
Înmulţește poporul, Doamne! Înmulţește poporul, arată-Ţi slava; dă înapoi toate hotarele ţării!
Isaia 26:16
Doamne, ei Te-au căutat când erau în strâmtorare; au început să se roage când i-ai pedepsit.
Isaia 26:17
Cum se zvârcolește o femeie însărcinată gata să nască și cum strigă ea în mijlocul durerilor ei, așa am fost noi departe de Faţa Ta, Doamne!
Isaia 26:18
Am zămislit, am simţit dureri și, când să naștem, am născut vânt: ţara nu este mântuită și locuitorii ei nu sunt născuţi.
Isaia 26:19
Să învieze dar morţii Tăi! Să se scoale trupurile mele moarte! Treziţi-vă și săriţi de bucurie, cei ce locuiţi în ţărână! Căci roua Ta este o rouă dătătoare de viaţă, și pământul va scoate iarăși afară pe cei morţi.”
Isaia 26:20
Du-te, poporul meu, intră în odaia ta și încuie ușa după tine; ascunde-te câteva clipe, până va trece mânia!
Isaia 26:21
Căci iată, Domnul iese din locuinţa Lui să pedepsească nelegiuirile locuitorilor pământului, și pământul va da sângele pe faţă și nu va mai acoperi uciderile.