Eclesiastul 11:1
Aruncă-ţi pâinea pe ape și, după multă vreme, o vei găsi iarăși!
Eclesiastul 11:2
Împarte-o în șapte și chiar în opt, căci nu știi ce nenorocire poate da peste pământ.
Eclesiastul 11:3
Când se umplu norii de ploaie, o varsă pe pământ. Oriîncotro ar cădea copacul, fie spre miazăzi, fie spre miazănoapte, în locul unde cade, acolo rămâne.
Eclesiastul 11:4
Cine se uită după vânt nu va semăna și cine se uită după nori nu va secera.
Eclesiastul 11:5
Cum nu știi care este calea vântului, nici cum se fac oasele în pântecele femeii însărcinate, tot așa nu cunoști nici lucrarea lui Dumnezeu, care le face pe toate.
Eclesiastul 11:6
Dimineaţa seamănă-ţi sămânţa și până seara nu lăsa mâna să ţi se odihnească, fiindcă nu știi ce va izbuti: aceasta sau aceea sau dacă amândouă sunt deopotrivă de bune.
Eclesiastul 11:7
Dulce este lumina și o plăcere pentru ochi să vadă soarele.
Eclesiastul 11:8
Deci, dacă un om trăiește mulţi ani, să se bucure în toţi anii aceștia și să se gândească ce multe vor fi zilele de întuneric. Tot ce va veni este deșertăciune.
Eclesiastul 11:9
Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât ești tânăr, umblă pe căile alese de inima ta și plăcute ochilor tăi, dar să știi că, pentru toate acestea, te va chema Dumnezeu la judecată.
Eclesiastul 11:10
Gonește orice necaz din inima ta și depărtează răul din trupul tău, căci tinereţea și zorile vieţii sunt trecătoare.