Proverbele 29:1
Un om care se împotrivește tuturor mustrărilor va fi zdrobit deodată și fără leac.
Proverbele 29:2
Când se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar când stăpânește cel rău, poporul geme.
Proverbele 29:3
Cine iubește înţelepciunea înveselește pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipește averea.
Proverbele 29:4
Un împărat întărește ţara prin dreptate, dar cine ia mită o nimicește.
Proverbele 29:5
Cine lingușește pe aproapele său îi întinde un laţ sub pașii lui.
Proverbele 29:6
În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruiește și se bucură.
Proverbele 29:7
Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s-o priceapă.
Proverbele 29:8
Cei ușuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mânia.
Proverbele 29:9
Când se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot râdă, căci pace nu se face.
Proverbele 29:10
Oamenii setoși de sânge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa.
Proverbele 29:11
Nebunul își arată toată patima, dar înţeleptul o stăpânește.
Proverbele 29:12
Când cel ce stăpânește dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sunt niște răi.
Proverbele 29:13
Săracul și asupritorul se întâlnesc, dar Domnul le luminează ochii amândurora.
Proverbele 29:14
Un împărat care judecă pe săraci după adevăr își va avea scaunul de domnie întărit pe vecie.
Proverbele 29:15
Nuiaua și certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face rușine mamei sale.
Proverbele 29:16
Când se înmulţesc cei răi, se înmulţește și păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea.
Proverbele 29:17
Pedepsește-ţi fiul, și el îţi va da odihnă și îţi va aduce desfătare sufletului.
Proverbele 29:18
Când nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu; dar ferice de poporul care păzește legea!
Proverbele 29:19
Nu prin vorbe se pedepsește un rob, căci, chiar dacă pricepe, n-ascultă.
Proverbele 29:20
Dacă vezi un om care vorbește nechibzuit, poţi să nădăjduiești mai mult de la un nebun decât de la el.
Proverbele 29:21
Slujitorul pe care-l răsfeţi din copilărie la urmă ajunge de se crede fiu.
Proverbele 29:22
Un om mânios stârnește certuri și un înfuriat face multe păcate.
Proverbele 29:23
Mândria unui om îl coboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.
Proverbele 29:24
Cine împarte cu un hoţ își urăște viaţa, aude blestemul și nu spune nimic.
Proverbele 29:25
Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă.
Proverbele 29:26
Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpânește, dar Domnul este Acela care face dreptate fiecăruia.
Proverbele 29:27
Omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.