Proverbele 17:1
Mai bine o bucată de pâine uscată cu pace decât o casă plină de cărnuri cu ceartă!
Proverbele 17:2
Un argat cu minte stăpânește peste fiul care face rușine și va împărţi moștenirea cu fraţii lui.
Proverbele 17:3
Tigaia lămurește argintul și cuptorul lămurește aurul, dar Cel ce încearcă inimile este Domnul.
Proverbele 17:4
Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare.
Proverbele 17:5
Cine își bate joc de sărac își bate joc de Cel ce l-a făcut; cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.
Proverbele 17:6
Copiii copiilor sunt cununa bătrânilor și părinţii sunt slava copiilor lor.
Proverbele 17:7
Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cât mai puţin cuvintele mincinoase, în gura unui om de viţă aleasă!
Proverbele 17:8
Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: oriîncotro se întorc, izbândesc.
Proverbele 17:9
Cine acoperă o greșeală caută dragostea, dar cine o pomenește mereu în vorbirile lui dezbină pe prieteni.
Proverbele 17:10
O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput decât o sută de lovituri pe cel nebun.
Proverbele 17:11
Cel rău nu caută decât răscoală, dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.
Proverbele 17:12
Mai bine să întâlnești o ursoaică jefuită de puii ei decât un nebun în timpul nebuniei lui.
Proverbele 17:13
Celui ce întoarce rău pentru bine nu-i va părăsi răul casa.
Proverbele 17:14
Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curmă cearta înainte de a se înteţi.
Proverbele 17:15
Cel ce iartă pe vinovat și cel ce osândește pe cel nevinovat sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului.
Proverbele 17:16
La ce slujește argintul în mâna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?… Dar n-are minte!
Proverbele 17:17
Prietenul adevărat iubește oricând și în nenorocire ajunge ca un frate.
Proverbele 17:18
Omul fără minte dă chezășie, se pune chezaș pentru aproapele său.
Proverbele 17:19
Cine iubește certurile iubește păcatul și cine-și zidește poarta prea înaltă își caută pieirea.
Proverbele 17:20
Cel cu inimă prefăcută nu găsește fericirea și cel cu limba stricată cade în nenorocire.
Proverbele 17:21
Cine dă naștere unui nebun va avea întristare și tatăl unui nebun nu poate să se bucure.
Proverbele 17:22
O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.
Proverbele 17:23
Cel rău primește daruri pe ascuns ca să sucească și căile dreptăţii.
Proverbele 17:24
Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pământului.
Proverbele 17:25
Un fiu nebun aduce necaz tatălui său și amărăciune celei ce l-a născut.
Proverbele 17:26
Nu este bine să osândești pe cel neprihănit la o gloabă, nici să lovești pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor.
Proverbele 17:27
Cine își înfrânează vorbele cunoaște știinţa și cine are duhul potolit este un om priceput.
Proverbele 17:28
Chiar și un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea și de priceput dacă și-ar ţine gura.