Proverbele 14:1
Femeia înţeleaptă își zidește casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei.
Proverbele 14:2
Cine umblă cu neprihănire se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strâmbe Îl nesocotește.
Proverbele 14:3
În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor.
Proverbele 14:4
Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală, dar puterea boilor aduce belșug de roade.
Proverbele 14:5
Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.
Proverbele 14:6
Batjocoritorul caută înţelepciunea și n-o găsește, dar pentru omul priceput știinţa este lucru ușor.
Proverbele 14:7
Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi știinţa!
Proverbele 14:8
Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înșală pe ei înșiși.
Proverbele 14:9
Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă.
Proverbele 14:10
Inima își cunoaște necazurile și niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei.
Proverbele 14:11
Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori.
Proverbele 14:12
Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte.
Proverbele 14:13
De multe ori, chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită, și bucuria poate sfârși prin necaz.
Proverbele 14:14
Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui și omul de bine se satură și el de ce este în el.
Proverbele 14:15
Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.
Proverbele 14:16
Înţeleptul se teme și se abate de la rău, dar nesocotitul este îngâmfat și fără frică.
Proverbele 14:17
Cine este iute la mânie face prostii, și omul plin de răutate se face urât.
Proverbele 14:18
Cei proști au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sunt încununaţi cu știinţă.
Proverbele 14:19
Cei răi se pleacă înaintea celor buni, și cei nelegiuiţi, înaintea porţilor celui neprihănit.
Proverbele 14:20
Săracul este urât chiar și de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni.
Proverbele 14:21
Cine dispreţuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi.
Proverbele 14:22
În adevăr, cei ce gândesc răul se rătăcesc, dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie.
Proverbele 14:23
Oriunde se muncește este și câștig, dar oriunde numai se vorbește este lipsă.
Proverbele 14:24
Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n-au altceva decât nebunie.
Proverbele 14:25
Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înșelător spune minciuni.
Proverbele 14:26
Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El și copiii lui au un loc de adăpost la El.
Proverbele 14:27
Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne ferește de cursele morţii.
Proverbele 14:28
Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voievodului.
Proverbele 14:29
Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute face multe prostii.
Proverbele 14:30
O inimă liniștită este viaţa trupului, dar pizma este putrezirea oaselor.
Proverbele 14:31
Cine asuprește pe sărac batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit cinstește pe Ziditorul său.
Proverbele 14:32
Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar și la moarte trage nădejde.
Proverbele 14:33
Înţelepciunea se odihnește într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol.
Proverbele 14:34
Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este rușinea popoarelor.
Proverbele 14:35
Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară îl atinge mânia lui.