Iov 3:1
După aceea, Iov a deschis gura și a blestemat ziua în care s-a născut.
Iov 3:2
A luat cuvântul și a zis:
Iov 3:3
„Blestemate să fie ziua în care m-am născut și noaptea care a zis: ‘S-a zămislit un copil de parte bărbătească!’
Iov 3:4
Prefacă-se în întuneric ziua aceea, să nu Se îngrijească Dumnezeu de ea din cer și să nu mai strălucească lumina peste ea!
Iov 3:5
S-o cuprindă întunericul și umbra morţii, nori groși să vină peste ea și neguri de peste zi s-o înspăimânte!
Iov 3:6
Noaptea aceea! S-o acopere întunericul, să piară din an, să nu mai fie numărată între luni!
Iov 3:7
Da, stearpă să fie noaptea aceea, ducă-se veselia din ea!
Iov 3:8
Blestemată să fie de cei ce blestemă zilele, de cei ce știu să întărâte leviatanul;
Iov 3:9
să se întunece stelele din amurgul ei, în zadar să aștepte lumina și să nu mai vadă genele zorilor zilei!
Iov 3:10
Căci n-a închis pântecele care m-a zămislit, nici n-a ascuns suferinţa dinaintea ochilor mei.
Iov 3:11
De ce n-am murit în pântecele mamei mele? De ce nu mi-am dat sufletul la ieșirea din pântecele ei?
Iov 3:12
De ce am găsit genunchi care să mă primească? Și ţâţe care să-mi dea lapte?
Iov 3:13
Acum aș fi culcat, aș fi liniștit, aș dormi și m-aș odihni
Iov 3:14
cu împăraţii și cei mari de pe pământ, care și-au zidit falnice morminte,
Iov 3:15
cu domnitorii care aveau aur și și-au umplut casele cu argint.
Iov 3:16
Sau n-aș mai fi în viaţă, aș fi ca o stârpitură îngropată, ca niște copii care n-au văzut lumina!
Iov 3:17
Acolo nu te mai necăjesc cei răi, acolo se odihnesc cei sleiţi de puteri.
Iov 3:18
Acolo cei puși în lanţuri sunt lăsaţi toţi în pace, nu mai aud glasul asupritorului;
Iov 3:19
cel mai mic și cel mare sunt tot una acolo, și robul scapă de stăpânul său.
Iov 3:20
Pentru ce dă Dumnezeu lumină celui ce suferă și viaţă celor amărâţi la suflet,
Iov 3:21
care așteaptă moartea, și nu vine, măcar că o doresc mai mult decât o comoară,
Iov 3:22
care n-ar mai putea de bucurie și de veselie dacă ar găsi mormântul?
Iov 3:23
Pentru ce, zic, dă El lumină omului care nu știe încotro să meargă, pe care îl îngrădește Dumnezeu din toate părţile?
Iov 3:24
Suspinele îmi sunt hrana de toate zilele și jalea mi se varsă ca apa.
Iov 3:25
De ce mă tem, aceea mi se întâmplă; de ce mi-e frică, de aceea am parte!
Iov 3:26
N-am nici liniște, nici pace, nici odihnă, și necazul dă peste mine.”