Theme:
9676 - 9708 of 31103
Top  

2 Împăraţilor 6:1

Fiii prorocilor au zis lui Elisei: „Iată că locul unde locuim noi cu tine este prea strâmt pentru noi.

2 Împăraţilor 6:2

Haidem până la Iordan ca să luăm de acolo fiecare câte o bârnă și să ne facem acolo un loc de locuit.” Elisei a răspuns: „Duceţi-vă.”

2 Împăraţilor 6:3

Și unul din ei a zis: „Fii bun și vino cu slujitorii tăi.” El a răspuns: „Voi merge!”

2 Împăraţilor 6:4

A plecat deci cu ei. Ajungând la Iordan, au tăiat lemne.

2 Împăraţilor 6:5

Și, pe când tăia unul din ei o bârnă, a căzut fierul de la secure în apă. El a strigat: „Ah, domnul meu, era împrumutat!”

2 Împăraţilor 6:6

Omul lui Dumnezeu a zis: „Unde a căzut?” Și i-a arătat locul. Atunci, Elisei a tăiat o bucată de lemn, a aruncat-o în locul acela, și fierul de la secure a plutit pe apă.

2 Împăraţilor 6:7

Apoi a zis: „Ridică-l!” Și a întins mâna și l-a luat.

2 Împăraţilor 6:8

Împăratul Siriei era în război cu Israel. Și, într-un sfat pe care l-a ţinut cu slujitorii săi, a zis: „Tabăra mea va fi în cutare loc.”

2 Împăraţilor 6:9

Dar omul lui Dumnezeu a trimis să spună împăratului lui Israel: „Ferește-te să treci pe lângă locul acela, căci acolo sunt ascunși sirienii.”

2 Împăraţilor 6:10

Și împăratul lui Israel a trimis niște oameni să stea la pândă spre locul pe care i-l spusese și despre care îl înștiinţase omul lui Dumnezeu. Aceasta s-a întâmplat nu o dată, nici de două ori.

2 Împăraţilor 6:11

Împăratului Siriei i s-a tulburat inima. A chemat pe slujitorii săi și le-a zis: „Nu voiţi să-mi spuneţi care din noi este pentru împăratul lui Israel?”

2 Împăraţilor 6:12

Unul din slujitorii săi a răspuns: „Nimeni, împărate, domnul meu, dar prorocul Elisei, care este în Israel, spune împăratului lui Israel cuvintele pe care le rostești în odaia ta de culcare.”

2 Împăraţilor 6:13

Și împăratul a zis: „Duceţi-vă și vedeţi unde este, ca să trimit să-l prindă.” Au venit și i-au spus: „Iată că este la Dotan.”

2 Împăraţilor 6:14

A trimis acolo cai, care și o oaste puternică. Au ajuns noaptea și au înconjurat cetatea.

2 Împăraţilor 6:15

Slujitorul omului lui Dumnezeu s-a sculat dis-de-dimineaţă și a ieșit. Și iată că o oaste înconjura cetatea cu cai și care. Și slujitorul a zis omului lui Dumnezeu: „Ah, domnul meu, cum vom face?”

2 Împăraţilor 6:16

El a răspuns: „Nu te teme, căci mai mulţi sunt cei cu noi decât cei cu ei.”

2 Împăraţilor 6:17

Elisei s-a rugat și a zis: „Doamne, deschide-i ochii să vadă.” Și Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai și de care de foc împrejurul lui Elisei.

2 Împăraţilor 6:18

Sirienii s-au coborât la Elisei. El a făcut atunci următoarea rugăciune către Domnul: „Lovește, rogu-Te, pe poporul acesta cu orbire.” Și Domnul i-a lovit cu orbire, după cuvântul lui Elisei.

2 Împăraţilor 6:19

Elisei le-a zis: „Nu este aceasta calea și nu este aceasta cetatea; veniţi după mine și vă voi duce la omul pe care-l căutaţi.” Și i-a dus la Samaria.

2 Împăraţilor 6:20

Când au intrat în Samaria, Elisei a zis: „Doamne, deschide ochii oamenilor acestora să vadă!” Și Domnul le-a deschis ochii și au văzut că erau în mijlocul Samariei.

2 Împăraţilor 6:21

Împăratul lui Israel, văzându-i, a zis lui Elisei: „Să-i măcelăresc, să-i măcelăresc, părinte?”

2 Împăraţilor 6:22

„Să nu-i măcelărești”, a răspuns Elisei. „Obișnuiești tu oare să măcelărești pe aceia pe care îi iei prinși cu sabia și cu arcul tău? Dă-le pâine și apă, ca să mănânce și să bea, apoi să se ducă la stăpânul lor.”

2 Împăraţilor 6:23

Împăratul lui Israel le-a dat un prânz mare și ei au mâncat și au băut, apoi le-a dat drumul și au plecat la stăpânul lor. Și oștile sirienilor nu s-au mai întors pe ţinutul lui Israel.

2 Împăraţilor 6:24

După aceea, Ben-Hadad, împăratul Siriei, strângându-și toată oștirea, s-a suit și a împresurat Samaria.

2 Împăraţilor 6:25

În Samaria a fost o mare foamete și atât de mult au strâmtorat-o, încât un cap de măgar preţuia optzeci de sicli de argint și un sfert de cab de găinaţ de porumbel, cinci sicli de argint.

2 Împăraţilor 6:26

Și, pe când trecea împăratul pe zid, o femeie i-a strigat: „Scapă-mă, împărate, domnul meu!”

2 Împăraţilor 6:27

El a răspuns: „Dacă nu te scapă Domnul, cu ce să te scap eu? Cu venitul ariei sau al teascului?”

2 Împăraţilor 6:28

Și împăratul i-a zis: „Ce ai?” Ea a răspuns: „Femeia aceea mi-a zis: ‘Dă-mi pe fiul tău să-l mâncăm astăzi, și mâine vom mânca pe fiul meu.’

2 Împăraţilor 6:29

Noi am fiert pe fiul meu și l-am mâncat. Și în ziua următoare i-am zis: ‘Dă pe fiul tău să-l mâncăm.’ Dar ea a ascuns pe fiul ei.”

2 Împăraţilor 6:30

Cum a auzit împăratul cuvintele acestei femei, și-a rupt hainele, când stătea pe zid. Și poporul a văzut că pe dinăuntru avea un sac de păr pe trup.

2 Împăraţilor 6:31

Împăratul a zis: „Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea dacă va rămâne astăzi capul lui Elisei, fiul lui Șafat, pe trupul lui!”

2 Împăraţilor 6:32

Elisei ședea în casă și bătrânii ședeau lângă el. Împăratul a trimis pe cineva înainte. Dar, înainte ca să ajungă solul, Elisei a zis bătrânilor: „Vedeţi că acest fiu de ucigaș trimite pe cineva să-mi ia capul? Ascultaţi! Când va veni solul, închideţi ușa și opriţi-l la ușă; nu se aude oare sunetul pașilor stăpânului său în urma lui?”

2 Împăraţilor 6:33

Pe când le vorbea el încă, solul se și coborâse la el, și împăratul a zis: „Iată, răul acesta vine de la Domnul. Ce mai am de nădăjduit de la Domnul?”

Next