1 Împăraţilor 17:1
Ilie, Tișbitul, unul din locuitorii Galaadului, a zis lui Ahab: „Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, al cărui slujitor sunt, că în anii aceștia nu va fi nici rouă, nici ploaie, decât după cuvântul meu.”
1 Împăraţilor 17:2
Și cuvântul Domnului a vorbit lui Ilie cu aceste vorbe:
1 Împăraţilor 17:3
„Pleacă de aici, îndreaptă-te spre răsărit și ascunde-te lângă pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului.
1 Împăraţilor 17:4
Vei bea apă din pârâu și am poruncit corbilor să te hrănească acolo.”
1 Împăraţilor 17:5
El a plecat și a făcut după cuvântul Domnului. S-a dus și s-a așezat lângă pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului.
1 Împăraţilor 17:6
Corbii îi aduceau pâine și carne dimineaţa și pâine și carne seara și bea apă din pârâu.
1 Împăraţilor 17:7
Dar, după câtăva vreme, pârâul a secat, căci nu căzuse ploaie în ţară.
1 Împăraţilor 17:8
Atunci, cuvântul Domnului i-a vorbit astfel:
1 Împăraţilor 17:9
„Scoală-te, du-te la Sarepta, care ţine de Sidon, și rămâi acolo. Iată că am poruncit acolo unei femei văduve să te hrănească.”
1 Împăraţilor 17:10
Ilie s-a sculat și s-a dus la Sarepta. Când a ajuns la poarta cetăţii, acolo era o femeie văduvă care strângea lemne. El a chemat-o și a zis: „Du-te și adu-mi, te rog, puţină apă într-un vas, ca să beau.”
1 Împăraţilor 17:11
Pe când se ducea ea să-i aducă, a chemat-o din nou și a zis: „Adu-mi, te rog, și o bucată de pâine în mâna ta.”
1 Împăraţilor 17:12
Și ea a răspuns: „Viu este Domnul Dumnezeul tău că n-am nimic copt, n-am decât un pumn de făină într-o oală și puţin untdelemn într-un urcior. Și iată, strâng două bucăţi de lemne, apoi mă voi întoarce și voi pregăti ce am pentru mine și pentru fiul meu: vom mânca și apoi vom muri.”
1 Împăraţilor 17:13
Ilie i-a zis: „Nu te teme, întoarce-te și fă cum ai zis. Numai pregătește-mi întâi mie, cu untdelemnul și făina aceea, o mică turtă și adu-mi-o; pe urmă să faci și pentru tine și pentru fiul tău.
1 Împăraţilor 17:14
Căci așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Făina din oală nu va scădea și untdelemnul din urcior nu se va împuţina până în ziua când va da Domnul ploaie pe faţa pământului.’”
1 Împăraţilor 17:15
Ea s-a dus și a făcut după cuvântul lui Ilie. Și multă vreme au avut ce să mănânce ea și familia ei și Ilie.
1 Împăraţilor 17:16
Făina din oală n-a scăzut și untdelemnul din urcior nu s-a împuţinat, după cuvântul pe care-l rostise Domnul prin Ilie.
1 Împăraţilor 17:17
După aceea, fiul femeii, stăpâna casei, s-a îmbolnăvit. Și boala lui a fost atât de cumplită, încât n-a mai rămas suflare în el.
1 Împăraţilor 17:18
Femeia a zis atunci lui Ilie: „Ce am eu a face cu tine, omule al lui Dumnezeu? Ai venit la mine doar ca să aduci aminte lui Dumnezeu de nelegiuirea mea și să-mi omori astfel fiul?”
1 Împăraţilor 17:19
El i-a răspuns: „Dă-mi încoace pe fiul tău.” Și l-a luat de la sânul femeii, l-a suit în odaia de sus, unde locuia el, și l-a culcat pe patul lui.
1 Împăraţilor 17:20
Apoi a chemat pe Domnul și a zis: „Doamne Dumnezeule, oare atât de mult să mâhnești Tu chiar pe văduva aceasta, la care am fost primit ca oaspete, încât să-i omori fiul?”
1 Împăraţilor 17:21
Și s-a întins de trei ori peste copil, a chemat pe Domnul și a zis: „Doamne Dumnezeule, Te rog, fă să se întoarcă sufletul copilului în el!”
1 Împăraţilor 17:22
Domnul a ascultat glasul lui Ilie, și sufletul copilului s-a întors în el și a înviat.
1 Împăraţilor 17:23
Ilie a luat copilul, l-a coborât în casă din odaia de sus și l-a dat mamei sale. Și Ilie a zis: „Iată, fiul tău este viu.”
1 Împăraţilor 17:24
Și femeia a zis lui Ilie: „Cunosc acum că ești un om al lui Dumnezeu și cuvântul Domnului în gura ta este adevăr!”